Astazi un simbol al feminitatii, ieri un epitom al clasei nobiliare. Istoria tocului nu isi are originile in epoca moderna sau cel mai devreme in stilul victorian, asa cum probabil ca multe persoane ar crede, ci este datat intr-un timp mult mai indepartat.
Stramosul pantofilor stiletto din prezent este desenat in hieroglifele Egiptului Antic. Facand un joc imaginar si intorcandu-ne in timp, aproximativ in jurul anilor 3500 I.Hr. tocurile erau o modalitate de a diferentia clasele sociale. Persoanele, indiferent de sex, care faceau parte din stratul inalt al societatii purtau incaltaminte cu toc, pentru a-si evidentia statutul privilegiat.
De obicei, impropriu numiti pantofii stiletto ai acelor timpuri erau frecvent purtati in cadrul ceremoniilor. Cu toate acestea, istoria tocului nu este intocmai plina de simboluri nobiliare. Tot in Egiptul Antic, tocurile erau folosite de macelari, care aveau nevoie sa se sprijine in ele pentru a calca peste trunchiurile de animale sacrificate. La acea vreme, tocurile erau confectionate din petice de piele stranse la un loc intr-un manuchi legat cu panglici in forma simbolului „Ankh”, ce semnifica viata.
Derulam istoria pana in Imperiul Roman si in Grecia Antica, unde sandalele cu platforma erau la mare moda pe atunci. Talpa era inaltata pe o platforma de lemn, iar incaltaminea se numea „kothoni” sau „buskins”. Acest tip de tocuri era purtat in special de actori, care astfel se diferentiau de restul claselor sociale si dadeau importanta fiecarui personaj interpretat. De asemenea, platformele sau tocurile erau asociate si cu prostitutia, deoarece erau purtate de cei care activau in aceasta industrie.
Parcurgem urmatoarea etapa si ajungem undeva prin Evul Mediu. Aici, pantofii stiletto de astazi erau reprezentanti de varianta putin mai modesta a lor. Tocurile erau din lemn si se atasau de incaltamintea doamnelor si domnilor, care voiau sa isi fereasca pantofii de murdaria si de noroiul drumurilor, mai ales cand investeau in piese vestimentare foarte scumpe.
Ceea ce se numea pe atunci „chopines” sau asa numiti pantofi stiletto cu toc din piele naturala au patruns in moda occidentala prin intermediul influentei turcesti si devin populari abia prin anii 1600. Inaltimea pe care o purtau femeile in mod regulat ajungea si pana la 30 de cm, iar doamenle erau asistate de servitori pentru a putea merge. Diferenta dintre „chopins” si pantofii, pe care i-am mentionat la inceput, tine de genul purtatorului. In timp ce ultimii erau confectionati atat pentru femei, cat si pentru barbati, prima categorie era destinata exclusiv doamnelor din inalta societate.
Evoluand pana in prezent si atribuindu-se diverse roluri parctice si estetice, tocul a devenit un simbol asociat cu senzualitatea si cu feminitatea. Acest lucru se datoreaza in special miscarilor feministe, care au determinat aparitia pantofilor stiletto de astazi. Astfel, intr-o era istorica in care barbatii dominau functiile si viata sociala, femeile au vazut in tocuri oportunitatea de a submina autoritatea acestora.
In concluzie, istoria ne demonstreaza inca o data ca nimic nu este ceea ce pare si ca totul a avut o semnificatie aparte in trecut. Asa s-a intamplat si cu pantofii stiletto si cu tocurile inalte, care au revolutionat industria modei.
