Pentru sarcina noastra – monitorizare, primele analize, nastere – am ales un spital privat. De ce? Eu personal, dar si sotia, sintem traumatizati de spitalele de stat. De felul in care arata cladirile, salile de asteptare, cabinetele, salile de operatii, de cozile lungi, de aglomeratie, de spagile care sint asteptate de majoritatea medicilor, asistentelor, ingrijitoarelor. Sintem traumatizati de experientele avute, de experientele povestite de altii.
Nu demult, o vecina a nascut intr-un spital de stat. Au fost nevoiti sa spaguiasca tot ce misca, tot ce avea suflu in cladirea aia. Cu toate astea a primit o perfuzie ce-i era adresata de fapt vecinei de salon, nu ei. Din fericire substanta a fost inofensiva.
Asa ca am ales acest spital privat. Banii nu conteaza atunci cand e vorba de sotia mea, de grija ce-i va fi acordata, de viitorul copilului meu. Nu am sub perna un corn al abundentei, dar “tai” din alte parti ca sa fac rost de bani. Avantaje? Pai sint. In primul rand spitalul arata intr-un mare fel. Cladire noua, moderna, zugravit in culori vii, sali de asteptare comode. Miroase bine, e curat, leceduri pe pereti, butoaie cu apa, muzica in surdina, atmosfera. Relaxant si binefacator pentru o mamica-to-be. Si pentru mine, care din oficiu sint stresat cand e vorba de spitale.
Programarile sint respectate la secunda, timpul medicului ti-e acordat doar tie in timpul vizitei. Medicul nu raspunde la alte solicitari ori telefoane in acele minute. In plus, spitalele private cauta cam cei mai buni medici de pe piata, asa ca ai oarecum garantia ca esti pe mana unui medic bun, cu experienta. Daca nu-i asa, puteti sa ma contraziceti. Noi ne-am ales medicul si in urma unor recomandari prietenesti. Primele doua vizite au decurs ok, ultima ne-a adus cea mai mare bucurie, v-am si scris ulterior postul “Complet”. Azi am fost la primele analize de sange. Nu eu, sotia, biata… Eu eram pe langa ea, de sprijin moral.
