Anii au trecut.
Si dupa aproape 30 de ani, mai ceva ca in Dumas, ieri seara am fost la filmul Clash of the titans. 3 D. Va dati seama, sper, ce amotie ma anima. Dupa atata vreme urma sa-i reintalnesc pe eroii, idolii, prietenii copilariei mele. In plus ar fi urmat sa beneficiez de rezultatele tehnologiei actuale ce urmau sa-mi arate (3d) Olimpul pe bune, fiare ingrozitoare, eroi si armuri.
Ei bine dezamagire totala. Lumea inchipuita de un copil de 5-6 ani bate la cur lumea inchipuita de orice regizor scenarist-facator de efecte speciale-costumagiu creator pe calculator. Eroii mei erau mai puternici, zeii mei mai impunatori, Olimpul meu mai mare, mai stralucitor, nectarul meu mai dulce si ambrozia mea mai buna. Luptele mele araualtefel, trairile mai intense, emotia mai puternica.
Si nu a fost nevoie de o armata de oameni sa-mi ofere toate astea. Nici nu s-au cheltuit jdemilioane de dolari. Nu tu actori, nu tu nimic. A fost nevoie doar de doua volume, de pagini usor ingalbenite, de imaginatie si de dorinta de a-ti construit de mic lumi. Alte lumi. Cartea bate la orice ora filmul. Ales bules.
Care ai mai fost fan de Legendele Olimpului? Deschidem fanclub.
