Ori oi muri mai curand decat daca as muri de as consuma. Problema-i alta. Ca-copila mea n-o simti gust de-ala adevarat de leguma sau fructa. Ea se naste intr-o lume cu arome pe cale de disparitie. Intr-o lume pe care io, in copilarie, o vedeam in filme SF. Filme cu unii cu costume ciudate ce mancau patratele cu diferite arome. Ei bine, traim filmele alea.
Tre sa lupt. Sa fac cumva sa-mi iau o casa, cu o bucata de pamant, ingrasat cu balegar adevarat, sas pun samanta neaosa, romaneasca. Si sa aduc din nou pe pamant gusturile copilariei.
A, si mi-am mai amintit aseara de frisca adevarata. Aia pe care o facea bunica. Ori aia care se gasea prin cofetariile ceausite. Pe savarine ori la vanzare, numa frisca, la paha
