Discutia o auzise un domn mare si bine facut, cu o mustata sănătoasa, bag seama ca era sotul “speculantei”. “Speculantu’”.
– Care-i problema? – o intreaba agresiv, fara a juca un rol ci fiind doar pur si simplu agresiv. (senzatie ce mi-o sporea drujba pe care o avea in mana si cu care taia niste lemne se faca un foc)
– Pai domnul nu vrea bradul fara plasă… – zice amarata faptura- sotia lui.
– Pai du-te si trage-l in plasa!
– Pai trebuie sa platesc pentru plasa si oricum i l-am dat mai ieftin domnului…
– Cu cat l-ai dat?
– 1 milion 800 – a mai murmurat ea uitandu-se in jos.
– Caaaaaat????!!!!! – a urlat “speculantul” ambalând frenetic drujba din mana si săgatând-o crud cu privirea. Mi-era teama ca-i taie capul acolo ca suprema pedeapsa pentru slabiciunea ei. Si pe urma ma taie si pe mine si ma pune la prajit in focul ce-l pregatea. Am simtit nevoia sa intervin.
– Hai ca platesc eu juma de plasa… Iti mai dau 50 de mii pe ea.
Biata femeie mi-a aruncat o privire plina de recunostinta. Ma simteam vinovat pana in adancul stomacului. Mai ca vroiam sa-i ofer 2 milioane pe brad, poate 2,2 mil. Poate sa-i cumpar si ei un brad. Poate si cadouri sub el. Poate să-i cânt si o colindă. Dar mi-am dat seama ca din nou o iau razna. Si din nou tind sa fiu mai bun decat prevede legea in Romania si decat e normal in societatea noastra. Unde daca esti bun esti luat de fraier. Asa ca am lasat-o asa.
Dar i-am urat sarbatori fericite cu un glas extrem de sincer si i-am dorit in gand sa ajunga acasa, la copilasii ei, cat mai repede… (daca aflu cumva ca a luat bradu’ la 500 de mii si mi l-a vandut la 1,8 mil imi sterg toate gandurile bune si-i fut un blestem de-i ia foc broboada in cap)
