Pentru ca-i nasol sa ti se opreasca fix cand urmeaza refrenul pe care abia astepti sa-l fredonezi. De-aia pe la noi au aparut din nou trubadurii si menestreii, cere canta in piata publica. Oamenii nu-si mai pot spala hainele la masina de spalat, au inceput sa mearga cu ele la lac. Ori sa-si confectioneze imbracaminte din frunze si panusi de porumb. S-au pus bazele unui tribunal local campenesc, pentru ca nu mai avem cum sa sunam la politie in caz de urgenta. Se fac judecati publice, s-a aprobat executia cu pietre si decapitarea.
Circula tot mai des zvonul – purtat de porumbei voiajori – ca o sa avem voievod, in padurea Andronache s-au instalat haiducii care ii jefuiesc pe bogatanii din Pipera si dau saracilor din Voluntari. Masinile au fost transformate in depozite de grane, se cresc din nou cai. Geambasii cer preturi nerusinate pe o martoaga slaba, parca ei nu au auzit ca-i criza. Noi avem din ce in ce mai putin aur, mina sapata langa bloc e aproape epuizata, ghiulurile si lanturile au fost demult topite, transformate in lingouri si schimbate cu peste uscat ori droburi de sare.
Sintem atat de saraci incat nu mai avem nici seu de oaie, sa ne facem torte si sa avem si noi lumina, seara.
Toate astea nu s-ar fi intamplat daca voi ati fi avut grija sa avem macar atat curent eletric incat sa ne incarcam telefoanele. Si sa va sunam la urmatoarea avarie.
Semnat,
Bulica
