Locuiesc intr-un bloc unde se petrec multe lucruri ciudate.
Parter: un fost preot care s-a dat pe magie alba si un vecin care a fost la puscarie de 2 ori pentru violuri
Etaj 1: chiriasi galagiosi si o duduie cam nefu**** pe care o deranjeaza zgomotele care se aud din apartamentul meu
Etaj 2: eu + babuta care imi aduce mereu gogosi si prietena vecinei nefu****, care este mai fu**** ca aia si mai open-minded
Etaj 3: oameni aparent normali, pe care ii suspectez totusi de afaceri ilegale si contrabanda
Etaj 4: o familie compusa dintr-un avocat betiv si sotia lui, mama Dianei (Diana este o catea minuscula si enervanta) + batranul care se lauda cu averea fiului sau
De ce povestesc chestiile astea? Pentru ca ieri am purtat o conversatie cu un domn, in timp ce coboram de pe scarile din bloc. Here you go:
El: Stiti cumva daca domnul e acasa?
Eu: Care domn?
El: Domnul… parintele.
Eu: Parintele cui?
El: Domnisoara… popa…
Eu: Da? Asta e numele meu.
El: Nu, nu… popa de la parter e acasa?
Eu: Nu e popa, e ghicitor. Si de unde sa stiu eu daca e acasa?
El: Pai am batut la usa, dar nu a raspuns nimeni.
Eu: Inseamna ca nu e acasa.
El: Mda… Dar totusi, stiti unde este plecat?
Eu: Normal ca nu. Credeti ca imi raporteaza programul lui?
El: Eh, am crezut ca stiti… Multumesc oricum… Dar stati! Aveti cumva numarul lui?
Eu: NU! Si stiti ceva? E acasa, dar nu vrea sa va primeasca. Asa face cu toti clientii. Le testeaza rabdarea ca sa-i poata iesi astrele cum trebuie acolo in carti.
El: Atunci astept. Multumesc!
Ca si incheiere, urasc faptul ca oamenii au incredere in asa ceva si urasc atunci cand vad dimineata oameni veniti din alte localitati sau sate, doar ca sa-i primeasca in casa sa le dea in bobi. Si imi urasc si vecina nefu***a.
