Salut cu mult respect decizia Împăratului Cioabă (care l-a scos la înaintare pe fi-su) de a schimba titulatura nomenclaturistă a confraţilor de acelaşi sânge (am vrut să spun de aceeaşi culoare, dar mi-e că o să sară lumea că sunt rasist) şi de aceeaşi provenienţă etnică din romi în indiromi.
Motivul invocat de ţigănime ar fi acela că s-au săturat ca autorităţile române să dea vina tot pe ei pentru imaginea proastă pe care au făcut-o ţărişoarei care i-au ţinut atâtea secole în braţele-i calde şi iubitoare, deşi istoria, săracă în documente, de altfel, ar putea dovedi un contrariu destul de greu de digerat. Şi nu mă pot abţine să nu amintesc că un întreg ev mediu românesc a cultivat robimea ţiganilor, aşa cum cultivă gealaţii haşiş în Columbia: peste jumătate din robii marilor şi micilor boieri erau ţigani legaţi de glie (cu posibilitate de afiliere familială doar în cadrul aceluiaşi grup de robi, obicei transmis şi iobagilor transilvăneni într-o vreme în care dominaţia austro-ungară făcea legea cu vârful sabiei şi cu praful de puşcă).
Nu ne putem mândri cu istoria ţiganilor din ţările române. Mai degrabă ar trebui să ne ascundem după deget şi să facem o mea culpa usturătoare pentru nişte înaintaşi a căror cultură neaoş-românească se rezuma la evaluarea mulţimilor de robi (ţigani sau nu) de pe propriile domenii, pe când în alte locuri se năştea Shakespeare, Oxenstierna, DaVinci, Cervantes şi alte mii de minţi care au contribuit la inventarea lumii moderne. Şi nu-mi amintiţi de Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung şi nici de Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fi-su. Astea sunt manele pe lângă poezia lui Shakespeare şi cultura lui DaVinci.
Unii ne vor spune că istoria nu a fost de partea noastră. Pai normal, dacă noi am întors fundul civilizaţiei, a avut cine să profite de ocazie şi să ne controleze la ochiul maro. Vorba lui Patapievici, geniul şi negeniul care le spune lucrurilor pe nume şi când trebuie şi când nu trebuie: noi am căscat gura şi alţii au făcut pişu în ea.
Prin urmare, admir decizia lui Cioabă de a schimba numele ţiganilor din romi în indiromi, pentru că, în această situaţie, sângele ţigănesc a dat dovadă de limpezime mentală şi de responsabilitate etnică.
Lucru de care ÎNCĂ n-au aflat nimic autorităţile ungureşti din Covasna şi Harghita care, ca nişte lipitori care s-au înfipt în nările calului, n-au avut nici măcar bunul simţ să se prezinte la Ziua Drapelului românesc, sărbătorită şi în zonă, deşi am înţeles că pe nicio instituţie publică de pe-acolo nu mai zburdă tricolorul. Ce să înţelegem prin asta, mister Bela? Adică vine preşedintele României la Miercurea Ciuc şi reprezentanţii primăriei nu se prezintă la delegaţie!!! Bine că vă ţinem în braţe de atâţia ani, ca să puteţi voi milita pentruautonomie locală maghiară. Şi atât, că altceva nu v-au învăţat mămicile voastre. Sau aţi făcut o aroganţă?
Penibililor! Aţi uitat că soldaţii români, cu tricolorul în mână, au eliberat Ungaria cu sânge românesc la Carei, Debreţin şi apoi Budapesta? Aţi uitat că Divizia “Tudor Vladimirescu” (în care, cu mândrie, ţin să vă spun că a luptat şi bunicul meu) a venit cu frontul de la Moscova până la Budapesta, ca să moară (şi) pentru voi? Aţi trimis secretara să-i spună lui Băsescu că autorităţile locale sunt la picnic. Retarzilor!
De aceea îi admir mai mult pe ţigani. Măcar ăştia au pus umărul la ridicarea României din rahat. Pe când ceilalţi n-au făcut altceva decât să profite de partea noastră dorsală. Aţi intrat în extaz că aveţi 3 oameni în Parlamentul UE, dar noi îi avem pe Vadim şi Becali. E destul! Nu credeţi?