Toata lumea stie ce se intampla, ce nu merge bine, de ce nu merge bine. Ma simt coplesit, sint apasat de datul cu parerea. Asadar imi dau si eu cu parerea, ce umerii mei sa fac. Concluziile se trag in emisiuni tocshow la teveu, editoriale in ziare, mese rotunde, sedinte, pe stadion, pe santier, la cinema, in casa de nebuni, in carciuma intre doua boraturi pe gard si un pisat pe paltonul prietenului cel mai bun. Fiecare-i sufiecient de bun sa zica de ce-s atat de prosti restul. Si vorbele grele, de duh, se spun raspicat, clar, intelept, fara ezitare, furibund, cu convingere.
Nu ma intrebati ce mi-a casunat, nu mi-a casunat nimic. Doar ca-s fericit ca vad destepti peste tot, ma bucur ca traiesc aici, ma bucur ca inot in izvoare de cugetare, eu sint cel mai destept si mai intelept. Ar fi pacat ca intelepciunea noastra sa se piarda. Sa arza gandurile noastre ca papirusurile din Alexandria. Asta de aici, din sud. Eu o sa las o cugetare oarecare, ce-mi trece acu prin cap. Lasa si tu una. Absolut ce-ti trece prin cap. Facem colectie. Cugetarea mea e:
Cainii uzi ar fi cu mult mai fericiti decat. Decat ce? Decat cartofi.
